marți

Prietenul la nevoie....se cunoaste

Imi place foarte mult sa aud parerea unora despre prieteni. Parerile sunt impartite si cu siguranta multi m-ar contrazice. Acum, daca intrebi de cineva si cel din fata ta il cunoaste pe cel despre care intrebi, iti zice: ” A, da, prietenul meu”, dar e vorba doar de o prietenie virtual, dar prietenia este cu totul si cu totul altceva. Acum toti sunt ” prieteni “, pe cati oameni ti-ai permite sa-i suni la orice ora din zi si mai ales din noapte, in caz de vreo urgenta sau pentru ca simti nevoia sa vorbesti cu un prieten? Ti-a mai ramas vreun prieten din copilarie? Prietenia inseamna acelasi lucru in copilarie, in adolescenta, la maturitate, la batranete? Prietenia dintre un barbat si o femeie e la fel ca si prietenia dintre doi barbati si doua femei? Toti prietenii mei mi-au devenit prieteni fara sa-mi dau seama. Nu cred ca poti sa iti propui sa fii prieten cu cineva. Poti sa zici: ” Cu el as fi un bun prieten “, dar cam atat. N-as numi prietenia neaparat ca fiind o ” relatie “, prietenia este mai mult o stare, un sentiment puternic, foarte liber, care fara starea de libertate n-ar avea nici o valoare, n-ar exista. Nu te imprietenesti ca si cum te-ai indragosti sau ar trebui sa colaborezi cu cineva. Nu trebuie sa fii prieten cu o singura persoana sau cu cat mai multe. Nu trebuie sa declari prietenia la starea civila sau la Biserica. Prietenia este o stare foarte veche care nu trebuie insemnata nicaieri decat in inimile celor care o poarta, in general cu prietenia… Nu trebuie nimic. Nu poti spune ” Hai sa fim prieteni ” ca si cum ai spune ” Hai sa ne iubim ” sau ” Fii sotia mea “. ” Sa fim prieteni ” suna caraghios si ridicol. Este ceva ce se realizeaza in timp… Si asa cum ziceam, fara sa fii constient de acest fapt…Asadar dragii mei nu-mi puteti spune ca multi imi sunteti prieteni sau ca poate ati incercat sa-mi fiti prieteni. Sunt multumita cu cei din viata reala… Voi aveti sute sau chiar mii de prieteni virtuali, eu am mult mai putini… insa reali si mult mai pretiosi, care ar fi alaturi de mine la nevoie. Pe voi cati dintre acei ” prieteni ” v-ar ajuta ?Ma indoiesc foarte tare ca s-ar oferi cineva…

Un comentariu:

Anonim spunea...

este perfect adevarat!